Drumul boabei de cafea de la plantație până la ceașca ta

De multe ori, atunci când vine vorba de cafea, ne imaginăm doar produsul finit. O băutură plină de savoare, cu o culoare întunecată și un profil de arome complex și intens.

Dar cafeaua devine cu atât mai specială dacă încercăm să pătrundem în tainele obținerii ei, de la plantația de cafea și până la ceștile noastre. O singură ceașcă poate să înglobeze un întreg șir de transformări, de oameni și procese care au influențat decisiv soarta băuturii noastre preferate și și-au lăsat amprenta asupra gustului său, astfel că fiecare ceașcă este unică și poartă cu ea amintirea tuturor transformărilor prin care materia primă a trecut ca să poată deveni delicioasa licoare.

Totul începe de pe plantația de cafea, o oază de verdeață, dar și locul unde se depune o muncă intensă de către fermieri. O boabă de cafea reprezintă de fapt o sămânță a fructului arborelui de cafea. Când este uscată, prăjită și măcinată, sămânța respectivă este folosită pentru prepararea cafelei. Dacă sămânța nu este prelucrată în acest fel, ea poate fi plantată și transformată într-un nou arbore de cafea.

Semințele de cafea sunt în general plantate în loturi mari, în pepiniere umbrite. Răsadurile vor fi udate frecvent și ferite de lumina soarelui până când vor fi suficient de dezvoltate pentru a fi plantate în mod permanent. Plantarea are loc adesea în timpul sezonului ploios, astfel încât solul să rămână umed în timp ce rădăcinile se fixează corespunzător, pentru a preîntâmpina eventualele pagube.

Culegerea boabelor

Fructele sunt de obicei recoltate de o mașină sau culese manual. Pentru a separa boabele de fructul ce le adăpostește, pulpa acestuia din urmă trebuie îndepărtat și după aceea boabele trebuie procesate.

Procesarea boabelor

Există doar două modalități cunoscute de prelucrare a boabelor - prelucrarea uscată, care este o tehnică mai veche și prelucrarea în stare umedă, care este o tehnică mai modernă.

Prelucrarea uscată este cea mai veche metodă de procesare a cafelei. Boabele, după îndepărtarea pulpei fructului de cafea, sunt plasate la soare și lăsate să se usuce timp de două săptămâni, în timp ce sunt întoarse din când în când, astfel încât să se poată usca uniform.

Prelucrarea umedă este o metodă modernă de procesare a boabelor și are loc la scurt timp după recoltare. Acest proces de recoltare a cafelei constă în spălare și fermentare. În timpul acestui proces, pulpa fructului, încă nedesprinsă, va deveni mai moale și va putea fi ușor îndepărtată printr-o simplă clătire. Astăzi, această metodă de procesare este utilizată mai frecvent, deoarece previne deteriorarea boabelor.

Când procesarea este terminată, boabele sunt sortate. Toate boabele deteriorate sunt aruncate și cele bune sunt puse în pungi și expediate. În acest moment, ele sunt numite „boabe de cafea verde”. Cu toate acestea, există un ultim pas, anume prăjirea boabelor, până ce aceste boabe să poată fi folosite la prepararea cafelei propriu-zise.

Cuppingul

Înainte de prăjire, trebuie menționat faptul că nu orice lot de cafea trece de testul calității. Unul dintre motivele pentru care cafeaua de specialitate este un produs cu adevărat inedit este reprezentat de grija, atenția și profesionalismul care sunt investite în procesul de selectare a cafelei, înainte ca aceasta să fie exportată și prăjită în prăjitoriile de profil.

Cafeaua este testată în mod repetat pentru a- i fi verificate gustul și calitățile. Acest proces este denumit „ cupping” și are loc de obicei într-o cameră special concepută pentru a facilita procesul.

În primul rând, degustătorul - numit de obicei „ cupper” - evaluează boabele pentru calitatea lor vizuală generală. Boabele sunt apoi prăjite într-un mic prăjitor de laborator, măcinate imediat și infuzate în apă clocotită, cu temperatură atent controlată. Cupperul își folosește simțul olfactiv pentru a-i experimenta aroma, un pas esențial în evaluarea calității cafelei.

După ce a lăsat cafeaua să se odihnească câteva minute, timp în care se formează la suprafața licorii o pojghiță de cafea măcinată ( particulele de cafea se ridică la suprafața lichidului), cupperul rupe crusta astfel formată și dă deoparte cafeaua de deasupra apei din ceașcă. Din nou, cafeaua este testată prin intermediul simțului olfactiv, înainte de a se trece la degustare.

Pentru a gusta cafeaua, cupperul soarbe rapid o lingură plină cu cafeaua respectivă. Obiectivul este de a obține un gust uniform pe toată suprafața papilelor gustative ale cupperului, apoi de a o cântări pe limbă înainte de a o scuipa.

Probele dintr-o varietate de loturi și de boabe diferite sunt gustate zilnic. Cafelele nu sunt analizate doar pentru a determina caracteristicile și defectele lor, ci și în scopul amestecului diferitelor boabe sau al creării blendului corespunzător. Un cupper experimentat poate gusta sute de probe de cafea pe zi și poate identifica fără probleme diferențele subtile dintre ele.

Prăjirea boabelor

Procesul de prăjire este unul esențial și reprezintă pasul final în producția de cafea. Este nevoie de sincronizarea și setarea perfectă a temperaturii pentru ca să rezulte produsul perfect. În timp ce boabele se prăjesc, învelișul acestora se va crăpa iar aromele boabelor vor fi eliberate.

Intensitatea aromei cafelei depinde foarte mult de formula de prăjire a boabelor. De exemplu, cu cât boabele se prăjesc mai mult, cu atât aroma va fi mai intensă.

În mod ironic, se presupune că, cu cât este mai puternică aroma, cu atât vom regăsi mai multă cofeină în cafeaua noastră. Cu toate acestea, realitatea se prezintă la polul opus. Cu cât boabele de cafea se prăjesc mai mult, cu atât se reduce prezența substanței chimice, cofeina. O cafea foarte prăjită va avea mult mai puțină cofeină decât o cafea prăjită la intensitate medie sau mică.

Prăjirea boabelor chiar și pentru câteva minute în plus sau în minus poate modifica aroma întregului lot, astfel că fiecare lot și fiecare pungă de cafea sunt cu adevărat unice, iar din combinațiile inedite de sortimente pot rezulta amestecuri deodebit de armonioase, ce vor crea în ceașca finală de cafea o simfonie de arome.

Astfel, putem remarca fără dificultate că nicio ceașcă de cafea nu este una banală, ea fiind rezultatul unei munci asidue, de la munca intensă a fermierilor care trudesc pentru ca plantațiile de cafea să fie cât mai prospere, până la degustătorul specializat de cafea și până la munca de intensă creativitate pe care crearea de amestecuri deosebite de diverse soiuri de cafea o presupune.